domingo, 12 de enero de 2014

ATELIER

Imagen cogida de la red




ATELIER



 În realitate, niciodată nu am știut ce moare și ce trăiește:
rămân aici în tămâia zilelor avide: (îndoiala nu e negociabilă
când încă abundă suturile); mă joc de-a necesitatea orarelor 
și de-a altoitul dezmierdărilor.
Trăim într-un atelier de respirări constante: nu există ispravă mai mare
decât pulsația în mijlocul neîncredederii.
—Voi procura, atunci, să le fac un monument celor mai diafane cuvinte ;
Tu și eu nu avem nevoie de colți pentru a ușura trecerea, doar candela
care să ne lumineze istoria călcâielor...

Barataria, 12.IX.2013, din cartea POST SCRIPTUM

Traducción al rumano Elisabeta Botan



TALLER




Nunca supe, en realidad, qué es lo que muere y qué vive:
sigo aquí con el incienso de los días ávidos:  (la sospecha no es negociable
cuando ya abundan las suturas); juego a los menesteres de los horarios
y al injerto de los arrullos.
Vivimos en un taller de respiraciones constantes: no existe mayor
hazaña que latir aún en medio de la desconfianza.
—Procuraré, entonces, hacerle un monumento a las palabras más diáfanas;
Vos y yo no necesitamos colmillos para aligerar el paso, sino el candil
que nos alumbre la historia de los calcañales…


Barataria, 12.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM

No hay comentarios:

Publicar un comentario