Imagen cogida de la red
IZGONIRE
Singurul orizont posibil e gravarea pietrei cu alte
jocuri mai subtile.
Există vreo Evanghelie care să ne salveze de
eșafod?
—Prefer să am
dinții după catarge și un orizont de sare pentru a face statui.
(Barbaria își strânge gâtlejurile feroce), există amulete
(Barbaria își strânge gâtlejurile feroce), există amulete
pentru a explica inexplicabilul? —Mă voi
jertfi în abundanța
altor noduri, gustul se adulterează în pepiniera
întunericului.
În fiecare bătălie emitem doar bani și cuvinte care
nu au nimic în comun
cu substanțele delirante.
Într-o zi ca oricare alta schimbăm rolurile: de la
călău la martir și invers:
mutăm transparența în nostalgie; și plasa pentru a
prinde peștii
într-o simplă aberație de umbrele goale.
Acum trebuie mărit halăul din mijlocul hățișului...
Barataria, 28.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Poema traducido al rumano por Elisabeta Botan
DESTIERRO
El único horizonte posible es tallar la piedra con otros juegos más sutiles.
¿Existe algún Evangelio que nos salva del patíbulo?
—Prefiero tener pos mástiles los dientes y un
horizonte de sal para hacer estatuas. (La barbarie descorre sus feroces
fauces), ¿existen amuletos
para explicar lo inexplicable? —Me inmolaré en la
abundancia
de otros nudos, el paladar se adultera en la
cantera de la oscuridad.
En cada batalla sólo acuñamos centavos y palabras
que nada tienen que ver
con las sustancias delirantes.
Un día de tantos cambiamos los papeles: de verdugo
a mártir y viceversa:
mutamos la transparencia en nostalgia; y la red
para atrapar peces
en mero desatino de paraguas vacíos.
Ahora hay que multiplicar la atarraya en medio del
matorral…
Barataria, 28.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
Barataria, 28.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
No hay comentarios:
Publicar un comentario